Ele au devenit nostalgice iar noi ne-am mutat în celălalt capăt al ţării. Când simţi că iei cea mai bună decizie , nu ţi-e frică de ceea ce îţi rezervă viitorul, pur şi simplu porneşti spre o nouă aventură.

Îi sună telefonul, îmi caut rujul în geantă cu un ochi aţintit la semaforul roşu, sute de oameni se grăbesc spre casă iar noi în toată agitaţia, ne găsim zâmbind: capitala vibrează şi noi odată cu ea.

Bucureştiul a trecut testul de compatibilitate în ceea ce ne priveşte, astfel în mai puţin de două săptămâni ne declarăm îndrăgostiţi de vibe-ul acestui oraş, în care sperăm să ne realizăm visele.

După zile întregi de vreme mohorată, ne-am simţit răsfătaţi când ne-au trezit razele de soare. Aveam chef de o toamnă frumoasă şi una dintre aleile celei mai vechi grădini publice din Bucureşti, ne-a depăşit aşteptările. Toamna şi-a uitat frumuseţea în parcul Cişmigiu iar noi dorul de vară…tot acolo.

“Bucureştiul e o junglă!”

… auzeam aproape de fiecare dată când mărturiseam că ne mutăm în capitală. Instant gândul ne fugea la versurile Addei “Şi e panică mare-n oraş, ai grijă unde calci!”.

Ne-a spus o persoană, ne-au avertizat două, trei şi…acum ştim că toate au greşit.

S-a făcut verde la semafor şi am trecut strada fiind siguri că am lasat în spate monştrii capitalei de care se tem ceilalţi. Am continuat să mergem cu precizie pe drumul Bucureştiului nostru frumos. Pentru alţii o junglă, pentru noi o poveste, depinde de care parte a barierei te afli şi cine te ţine de mână.

“Bucureşti, Bucureşti, îmi pun încrederea în tine visul să mi-l împlineşti…”